joi, 18 februarie 2010

un simplu dor nebun

am privit si astazi rasaritul melancolic de februarie
o ploaie violenta spala asteptarea
am mers prin ploaie,cautandu-te.
ti-am gasit pe drum bucati din suflet
ce miroseau a dor nebun
in care iti sclipeau toate dorintele
le-am strans cat am putut de tare-n maini
dar mainile imi vor inebuni de-atata absenta
vor mangaia suav doar asteptari...
.....
seara mi-a inghitit din nou chipul
precum ai lua pastile
intunericul mi-a vegheat somnul din nou
tabloul cu tine, sta atarnat in cuiul fin si bland
cu rama plina de cuvinte nerostite..
noroc ca stau la ultimul etaj
sunt mult mai aproape de ingeri
si ma sprijin pe nori cand tu nu esti aici..
.....
nu ma intreba ce-i maine
asteptarea imi despica toate dorintele in doua
mi le prabuseste incetul cu incetul
atat..atat de lenta-i asteptarea.
........
vreau sa vi
sa ma strangi de mana
caci fara tine ratacesc..

6 comentarii:

  1. Redescopar cu placere poezia libera. Eu am tradat-o pentru proza.

    RăspundețiȘtergere
  2. poezie,proza.....impart aceleasi sentimente,trairi...scrise doar sub alta forma... ti-ai pus in proza toate versurile....multumesc de trecere...

    RăspundețiȘtergere
  3. Cu placere. Bine ai venit la mine "acasa"...

    RăspundețiȘtergere
  4. intotdeauna aceste simple cuvinte au cel mai mare impact,pentru ca intotdeauna simplitatea are forma cea mai adanca...
    iti multumesc..

    RăspundețiȘtergere