sâmbătă, 24 august 2013

Fragmente de labirint

Atat de crud e soarele cand imi culege bucati de tristeti apasatoare,cati ochi stau neimpartasiti deasupra cerului.azi ma voi dedica broselor facute din trifoi,un sfert din inima,jumatate suflet si putina dragoste,eterne dimineti cu iz de felinare vechi etaland sclipiri in tabloul zilei, de un maine atat de senin,atat de uscat...
Sa ma atarn fara aripi de marea cea albastra?oglinda inimii ce ma trezeste dimineata!incerc sa masor distanta in picaturi de ploaie,nimic nu ma bucura decat sa pot purta pe umeri noaptea, stele ce te asteapta.va fi o noapte grea cu o inima pansata alaturi de pastelurile epatand asfintitul neinfinit de rece.voi putea doar atat,sa tai tacerile cu sticla cerului,sa sangerez Intr-o ninsoare chiar de-i toamna,dorul misca ca un prunc,orologiul fluierand strain in vant.rascolesc pe strazi intre murmurul bancilor cu sange rece,pleoape imbatranite,Chipuri de creta,vant cu scoici,drumuri pavate cu melci...Ma asteapta cufarul plin de cerneala neagra ,chiar si in ceara numele se_incondeiaza si pamantul, atunci va invata sa planga pentru tine.
Se va stinge cerul,linistea va aplauda,stele vor face reverenta in fata lunii,eternitatea vom fi noi in mugurul de toamna,In prima bataie de inima incoltita...
De azi incep sa colectionez cuiburi de fluturi sa-ti pot confectiona In al tau suflet,labirintul inimii

vineri, 16 august 2013

De ora unu

E ora la care se culeg stele in cos langa amintiri inchise cu fermoar.inima de cerneala, sangereaza,voalul intunericului Imi lipeste de fata umbra chipului de creta,emotiile incoltesc aproape de luna,visam sa imbratisam o frantura de timp.Traiesc invizibila cu schite carate in buzunarul inimii prafuite de agonia marii.Sensibilitatea mea azi e paralizata,intuitia mea plange,vreau sa te pastrez ascuns fara poze cu iz funerar.urechile-mi surde la orologiul fara de sfarsit afiseaza orizontul cum zace Fara promisiuni moarte.
Ma detasez de afectiunea ranilor Unde usa inimii Nu sta rezemata pe-o pleoapa calda,Chiar si atunci constient tanjesc Dupa gandul tau ascuns.
Inevitabil pretuirea ochilor de argint cu care cauti pulsul meu,Vegheaza lung.e dragoste,e dor,e iubire,e suflet..
Ratacesc fara sa culeg vise,schimb povesti dar nu finaluri imposibile chiar alaturi de un pachet de zambete amare.Interiorul tremura la inima prabusita pe un curcubeu.
Diminetile vechi vor suspina Cand vor afla ca maine soarele va fi pe cer si noaptea...

joi, 15 august 2013

Vioara muta

Mi-ar fi placut sa- ti pot boteza shevaletele cu chipul tau din curcubeu,pensulele sa miroasa a scortisoara,si brazii de ceara sa emane mosc...ce zi nebotezata,nu poate culege tristeti alaturi de viorile stranse in mana.Nu pot afisa in amiezile de hartie,trandafiri uscati de-un rosu neimpartasit.Ma apasa zborul de fluturi in zarile de cupru,e doar rece,respir,clipesc e o vara cruda fara parfum de flori.
Ma innec in reflexia umbrei mele,atat de grei sunt pasii tai,doar ii ascult,supravietuiesc atat de cald unei inimi frante cu un soare atat de gol.
E un joi putred cu Ecou de o asteptare prafuita,nu-ti sufoca zambetul de gheata daruindu-mi ochii din povesti,ma voi inveli sigur cu matasea noptii...
E doar rece,cu stele de plumb soptind o voce din fragmente,senzatie de gol intre doua maine impreunate,e doar o noapte fara suflu unde dezastrul culege fasii de inima albastra.
Stiu atat de profund ca maine curcubeul va fi cald scaldantu-ti Intunericul din ochii cu margele.
Maine va fi prea mult sa simt cicatricile din trifoii ofiliti,ma va durea nuanta lunii,emotiile ma vor trada dar irisii se vor deschide in pantecul inimii.....
Nu-mi scrie,am citit pe fragmente Bucatile de suflet,
Simt ca doar azi, voi muri pe bratele viorii...

marți, 13 august 2013

Iubire fara testament

Cate salbe de stele panseaza rani adanci adulmecand din felinare...Mi -as fi dorit un mic suras de catifea cu gust de creta amortita eliberand durerea lunii.
Pareau sa planga ingerii in cor,ce noapte vinetie!pansamente cu amintiri rasfoind cuferele cu scoici,eterne iubiri sugrumate-n valurile fara spuma,ce dor,ce inima albastra azi...Suspine desenate din stropi de la stele,timp stopat in bratele apusului din ochii tai.
Nu pot sa ti smulg din soare,cortina din retina ochiului flamand de dragostea cernuta in amurgurile florilor de tei
Prea mult apasa Slovele din calimare urland singuratatiile Din noptile virgine
Se inghit rasariturile brodand jumatati de drumuri,de ce dor Sperantele scaldate-n dor ?
Ma voi lovii mereu in drumul meu neceruit spre tine,de aschiiLe de stele,Precum un fluture hoinar eliberand iubire


Voi rasfoi in irisul din cer,cautand aripi de ingeri,taceri salvatoare,Dor sangerand de iubire,Dragostea prafuita de stele,amurguri botezate de trifoi,apusuri imbratisandu -te Lacrimand....
Simt ca renasc respirand noapte prin tine..
Semnez: mi e dor

marți, 2 iulie 2013

Albastru pur

Oare marea ce face cu stelele,noaptea???
Mai nou,chiar azi aseaza fluturii in inimi de indragostiti,unde pulsul se scalda in valuri cu tonuri de alb,in infinitul zambet,in florile de tei...
Azi se simt amurgurile fara mila,cautandu te pe-o ramura de curcubeu.la fiecare pas al ploii gaseam leaganul de apa unde zorii pareau de hartie si eterna briza rupta din colt de suflet.uit sa mai respir...
Seara,se inchid sub gene distantele prea fragede,odihnind sub scoicile de creta.
Ochii vor dormi goi la capataiul melcului nebotezat pe-o inima de val...te strig si ..doar atat, acum.
Intr-un miros de mosc se sting in chihlimbare prea fragedele stele,plutind pe ale brate zori intr -o singuratate moarte.pe un val ranit de dor neincetat imi canta pescarusii,nu sunt de ceara,dorm cicatrizati de dor,pe stancile uscate,ve valurile de scrisori albastre..
Pianul din franjurile noptii doar epateaza,sunt prea sarate serenadele fara clape,pe-un cer zgariat de pescarusi
In inima imi rasfoieste marea,in valuri de noapte,in nuferii albastrii sub luna de argint...mai mult de atat?nimic
Atat de fraged este oriOntul ochilor cu care ma astepti,caci azi,insasi marea,lacrimeaza rosu!

sâmbătă, 30 martie 2013

Bucati din aprilie

Firav albastrul cer nebotezat,
Ce noapte argintie cu stelele de pluta!
Cutreier pe carari cu fum de zahar ars
Invatand viorile in poala ochilor sa fredoneze

Rasfoisc dupa tine prin romanele de plastelina
Ce bine stau rezemata de cochilia sufletului tau
Imi umbla dupa primavara talpile cu umbre colorate
Afisand bucati de abtipilduri imitand fluturi

Taceri chinuite rezemate-n ochii de margele
Oare astazi sufletul atinge primavara?

Salvez convingeri permanente de iubire colorata
Inimi deschizand ferestre pentru inceputuri
Azi port alb,pentru afectiuni divine
Unde inocenta se resusciteaza pe-un pantec de inima

Absenta ta imi sta ucisa-n ratacitii irisi
Si pot vana ciresii de hartie ne-nascuti
Dintr-o joaca dupa tine buzele-mi paralizeaza
Incoltind din fluturii hoinari,
Un sevalet cu aripi de trifoi

De ratacesc fara contur,cu penele de sticla
Am sa renasc mocnind in tine flori de liliac
Si soarele va dezlipii amurgurile lacrimand
In cuibulmeu
Irisul tau
In primavara noastra......

vineri, 29 martie 2013

Primavara neagra

Ziua se clatia,azi
Pasarile culeg cicatrici
Soarele isi freaca pantecele,plescaind din buze
Noaptea toata a tras clopote de veghe
Caci doar aseara macii toti au fost de creta

Pete de melancolie alearga fluturii de catifea
Bucatile de soare musca din amiezile metalice
Toti norii diafani stau sacrificati in pumni de lacrimi
Si doar azi, singuratatea devenine umana

Se incheaga-n prumbeii muti vazduhul cel ingenuncheat
Cand orele amiezii abia se tanguie in visele amare
Doar zambetele de argint panseaza primavara neagra
Vaduva de ale ei, iubiri fara identitate.

Fluturii de noapte ard pe clapele pianului cu vocea ruginita
Cararile-ti stau toate presarate in lavanda vinetie
Cautandu-te in marea cea cu barcile de fier
Unde,azi, se deseneaza o primavara-n negrul fericirii

Zambetele azi,au poarta inimii inchisa
Azi se plange din dragoste cu lacrimi negre,diafane.....

luni, 18 februarie 2013

Putin funerar

Azi lacrimile-mi plang esenta
Racorindu-mi inima de-o balta de intuneric
Unde plimbarile pline de fluturi hoinari
Ratacesc pe-o aripa de rana

Amiezile-mi sunt otravite in delir
Doar soarele poate arde in propile aripi
Desculta,te caut,ranind ploile imbratisate
Ce-ti contureaza peste tanarul amurg,doar ingeri

Orizintul iti atarna privirele innodate
Dezlantuind un tango funerar pansand viorile mute
Unde dorintele azi nu se sinucid neimpartasite
Si toate zambetele-ti stau inhamate

Inima-mi ceruita modeleaza singuratati
Fiind prizoniera in pulburea de vise nerostite
Apusurile vor sta inghitite in mugurii iubirii
Si dragostea,prizoniera in plasele de gene

Prea tandru suna azi ecoul funerar
Cand inima e in genunchi in propiul ei altar....

duminică, 17 februarie 2013

O zi fara...

Dimineti de metal,fluturi de gheata
Si o inima pulsand tristeste in cantecul vrabiilor...

Azi,nu pot resuscita poemul ochilor loviti
De stelele ascunse in buzunarul de la piept
Azi sfasii toate dapartarile
Si biciui cerul,lacrimandu-mi singuratatea
Mi s-au ucis vulgar zarile cu-n freamat lung de-al tau
Si-n urma ta bataile de inima au atipit
n-am puls in febra viselor ce ard prea fraged
Si doare dorul,rasfoind dupa tine

Se scutura-n pasteluri moarte zilele cu strigate de piatra
Si toata departarea sprijina pe-o rana a inimii
Nu poti pleca,
Decat cu ploi de amintiri prea fragede
si toate orizonturile se vor tatua in rosu
Cand distantele vor stinge cerul,inchizand sub gene,flori
Furtunile de vise vor arde neincetat pe-arcusul de vioara
Si toti ghioceii vor invata sa-mi moara azi pe buze

Cand vi,
Reculege-ma cu aripile de iubire incoltita
Si toate umbrele vor desena un curcubeu de stele
Doar asezandu-mi chihlimbarele pe ranile de primavara
Ai sa intelegi de ce ciresii plang,februarie