Usor decembrie...

Chiar daca timpul plange peste noi
Cu aripile inghetate
Si somnul dulce-i prea greoi
Azi, ochii vad singuratate

Clipesc copacii nud,sunt goi de asteptare
Eternii trandafirii stau spanzurati in zare
Ce asfintit nebotezat si pus pe rug apasa
Si toata dragostea e goala si sta arsa

Ce ochi amagitor de cald sa imi inghete rana
Si toate amintirile sa vestejeasca-o rama
Aleile sa-ti simta suflul de ocean
Cand inima-ti sta prizonier la geam...

Amar

Azi vantul e facut din curcubee ruginii....
Orizontul doarme plat,
Uriasul cer albastru imi fredoneaza iubirile incepute....
Lumina rasaritului ma inspira
Cu toate ca e vested,pianul rasuna usor mecanic
In respiratia blanda a smochinilor goi,iti trasare zambetul
As vrea sa-mi inmoi ochii deasupra destinului necopt
Sa-mi tin bratele incrucisate,blocandu-ti irisul
Si la fiecare colt al strazii sa-ti simt ochii
Vanand flutirii vinetii
..........
Azi vreau sa sterg departarea tandra
Alinandu-mi singuratatile ascunse in rosu
Cand toamana-i toata in cenusa
Sangerand orizontul cand inima atarna ca o frunza
Voi sti ca doar azi
Noaptea va sta la priveghi.....

Doar putin rosu..

A plouat aseara cu frunze uscate,in mine s-a trezit un tei uitat undeva in anii copilariei...m-am pierdut prin sevaletul de culori si am gasit bucati din sufletul meu pastel.am visat cu obrajii sprijiniti in palmele tale,tacerea ta a fost suportul meu intr o seara in care zambetele au fosnit.
Chiar daca am rasfoit prin toamna,am ales tot rosu,sa pot purta nuanta sufletului tau.
Aseara am ascultat in rosu plansul marii si -am reusit sa vad fluturi ruginii,mi -au furat sarutari si iasomiile au ars deasupra marii.
Mantia cerului ti-a oglindit atat de frumos ochii,ca doua chihlimbare.
Ce noapte lichida,cu doua inimi imbratisate....
Simt cum sufletul mi se topeste si plaja devine vinetie,toate clepsidrele se opresc si incepe sa deseneze cerul rasaritul iubirii.
Peste tot doar urme de cuvinte,amorteste pana si timpul.
Imi place sa despletesc atat de mult noaptea in franjuri de dragoste....Cand mi se agata-n suflet,fluturi...
Se apleaca stelele sa-ti contureze ochii si luna toata fluiera a serenada,
Stiu sa-ti mangai dorul cu emotiile tremurande ale toamnei,ce inima fosnind pe ritmul tacerii.
Maine sarutarile vor fi rosii si tot amurgul se va boteza in frunzele de maci..
Te astept.

Aproape de tine

Tot infinitul simte cand te ating cu tacerea mea alba..

Merg sa te caut langa o mare frageda
Sa simt cum te plimbi cu soarele prin maduva inimii
Si sa invat cum poate inghitii cerul mangaierile tandre,
Culeg melci chiar daca nisipul e scrum de doruri uscate
Ape limpezi,cu stanci albe se varsa peste umerii tai
Si doar azi,chipul tau trist cicatrizeaza scoicile

Mi-e putin frig caci soarele imi impleteste dorinte
Si privesc cat de lin iti versi dorul peste pleoapele marii
Cand,e atat de calm sunetul valurilor indescifrabil de trist
Si marea parca-i orchestra de simfonii albastre

Marea se amesteca cu pescarusii
Ce dragoste loveste orizontul
Se rup valurile in scrisori de dragoste
Iar strigatul meu mut,ajunge pan-la tine

Azi ti-am imbratisat marea
Din inima albastra...

Schite de noapte

Se culeg stele azi,sub coaja necoapta de luna
Simt cum ma strange aerul,cautandu-ti ochii
Privesc ratacita spre cararile unde iubirile cunosc apusuri
Ce dulci sunt eternele clipe sub nucii verzi ce plang

Incerc sa-mi abandonez chipul de creta
Sa-mi incalzesc ochii la felinarale cu trupuri goale
Mi-adie in inima doar amintirile ce-ti deseneaza pasii
Si toti ochii cauta sa-ti imbratiseze Sufletul

Ma sting treptat,cautandu-ti zambetul in ochiul noptii
Inchid pleoapele ruginii sa aud stelele cum curg
Imi amanetez inima sub pupila lunii sa-ti aud pulsul
Si incep sa rasfoiesc dupa tine in umbra ceasurilor ce nu misca

E prea octombrie si-n inima-mi fosnesc iubiri....

noapte pastel

se clatina luna sub efect metalic
gandurile se slefuiesc in sanul noptii
stele ratacesc pe aleile goale,amorezate

miracolele se simt in aer,ametind timpul
precum soldatii iesind la lupta pentru dragoste
ascult in taina,inima ta precum un duet melancolic
seara are esenta ta personala
pana si viorile fredoneaza singuratatea mea

doar franjuri de secunde ma tin treaza
pana maine,
cand cerul va scrie cu rasaritul ochilor tai,
un pastel

fluturii vor rasari din roua diminetii in curcubeul inimii
si toate pensulele vor plange cu lacrimi calde,colorate
zambetele se vor cerne toate deasupra cerului
te vei zari atat de bine in oglinda sufletului

ce frumos te tine prizonier jumatatea de suflet,

cat de bine sa-mi cunoasca inima ta,
poemul meu pentru tine?

sepia

ce noapte s-a nascut din mugur de stele
mi s-au prelins lacrimile la orizont
topind rasaritul cu miros de castan necopt
mi s-au adunat povestile fara suflu
deasupra genelor uscate,ranindu-mi zambetul

e pulsul verde deasupra frunzelor ce cad
cand povestile au esenta de dragoste tomnatica
decorul surade desenand pasteluri
cat de frumos s-a botezat cerul azi
si atat de frumos au clipit porumbeii nou nascuti

credeam ca ploua cu fericire
chiar daca curcubeele vor fi ruginii
si noptiile vor scutura migdalii tristi
te voi desena atingandu-ti sufletul
topindu-te intr-o toamna sepia....

nu conteaza unde merg,
atata timp cat ascult toamna din tine.......

Ochii toamnei

Se scutura trupurile naturii
Se preling fluturi verzi,
uscati spre amurg
Se tanguie in doruri mute dragostea din carti
Ce dulci vor fi amiezile ruginii
Cand orele se aduna in cufere cu trandafirii cei uscati
Ce ore va cunoaste chipul tau sub clar de luna
Cum se vor alinta ochii timpurii pe rasariturile colorate
Se vor asterne sevalete sub pensule de versuri catre orizonturi
Si toate noptiile vor rasufla in simfonii de toamna
Viorile se vor trezi cand al tau zambet se reflecta
Si toate cartile vor scrie despre noi
Meditand la lumanarile cu iz de scortisoara
Ce frumos deseneaza pensula, ochii toamnei...

Nuferi argintii

Brodez din intuneric,sub puls de luna....dragoste

Urla simfonia stelelor putin peste orizint

Apasa greu felinarele pudrate ce clipesc sub lacrimi

Cat de tare Infloresc nuferii in ochii tai,noaptea

Si dorurile toate stralucesc pe lacul nedormit

Aleile par dezbracate de sentimente

Si inima se va pansa in frunzele de nuferi

Nimic nu respira,nici ploile ce vor sa vina

E roua de argint sub praf de luna noua

Chipuri culegand zambete se astern deasupra mea

E seara noastra,cand luna recita poezii

Si lacul mi-a daruit buchetul de mireasa

Te astept sa-nchizi in ochii tai

Eterni nuferi argintii......

Demult...

Imi traspira tamplelele,se preling stele
Nu pot sustine timpul decat rasfoind memorii de gheisa
Se resimte un aer putred cu miros de mosc
Metalica noapte brodata in colturi
Ma apasa iubirile fara pereche rezemand copacii de argint
Cata singuratate ascunde miezul ochilor
Incerc sa numai frang amintirile deasupra fluturilor
Sa-ti rezem trandafirul inimii pe genunchiul pulsului meu
Fragilitatea respira constant
Vreau lacrimi,sa-mi fie poetice versuri de seara
Sa pot cultiva intunericul sub mantie de stele
Numai poate geme nici intunericul sub fragmente de luna
Fosneste timpul ruginiu
Deasupra soaptelor se vor usca aievea,versuri
Ce carari desculte vor cunoaste rasariturile
Vor fi atat de crude diminetile
Cu roua necoapta in doi ochi de migdala.......

La amiaza

M-am trezit rezemata de o umbra desculta
Doar ploile cu inimi fragede mi-au alintat genele de sticla
Cuminti au stat suspinele apasand ceasul diminetii...
E asa prematura ziua
Atat de fraged,rasaritul nebotezat de cer
Buzele de argint s-au copt cautand roua diminetii
Au ascultat melancolice povestile de sub salcamii
Azi,iti pot scrie singuratatea din clepsidra ochiilor
Ocolind seductia marii,te pot cuprinde in palme alaturi de gargarite
Fara sa-ti frang siragurile perlelor din inima
Maine sufletul nu-mi poate suporta cuvintele nerostite
Si lacrimile vor dansa in pereche
Incerc sa ma evapor printe-o sarutare franta
Sa culeg din valuri de fluturi aurii,cunana de soare
Si irimedialbil sa-mi pansez ranile-n casmir
Se anunta o dupa-amiaza trandafierie..

Te astept..

Incerc sa foarfec luna...sa-ti pot darui jurnalul timpului
Ma misca un suflet pierdut,nerostiind cuvinte
Incalecabd noaptea,pe-un armasar albastru de cerneala
E azurzitor de liniste,fara rasuflare,imi clipesc stelele subtil
Alaturi am imbalsamatele alei cu iasomii neplanse
Deasupra amintirilor mi-agat mereu o inima
Slefuiesc cu praf de scortiosoara
Eterne zambete de iulie.....
Tremura orele,ceasurile apun
Lacrimeaza marea,melcii rasuna prin valuri...
Pictez pe sticla noptiile absente
Si tainele iubirii apun imbratiate
Astept un zambet senin si roua sa-mi picteze ochii diminetii...
Te astept..

Trandafir albastru

Mi-e inima oglinda cerului cu stele
Ce scutara ratacitor cate o umbra de suflet
Nu vreau sa-mi friga stele privirea
Amintindu-ti dorul mut sclipind albastru
Pescuiesc din curcubeele de sticla,teii incolori
Sa-ti pot vedea ochii lacrimand a roua
Si palmele imbratisand zambete de flori
E atat de seara..
Incat,in sunet de stele imi dorm ochii
Si toate privirile se gasesc sub clar de luna
E doar un dor etern ce-mi spala chipul
Aerul tremura,orhideele clipesc
Cerul respira,luna canta
Simt in maduva iubirii rasaritul dulcelui amurg
Unde ploua cu fotografii in rama albastra
Cand lipsa ta umbreste zambetul de seara
Si tot alaiul de ingeri scutura viori
Ador sa-ti ating noptile
Cand cerul iti culege
Acei albastrii trandafiri...

Nopti de cristal

Fragmente de luna cruda
 Pene metalice zburand dezordonat de rece...
 Nimic nu-mi poate pansa amurgul de gheata
 Ce sta oglindit in ochii sifonati de un dor bland
Doar felinarele raman pudrate-n stelele uscate
 Si toate aleeile plang in iasomie
Prea crud e cerul azi
 Cand rapsodiile deseneaza ploi de amintiri
 Rasfoiesc in umbra noptii dupa vechii trandafiri
Nimic nu misca,decat inima
 Doar miezul inimii e cald
 Cand toate petale fosnesc pe ritmul tau
 Ma topesc,
 Cand ploile de inimi iti ating sufletul
 Si tot alaiul de ingeri presara trandafiri
 Invelind inima in cristalinul noptii

azi,noptiile miros a gheata!

Vederi

Nu vreau sa ranesc primavara
Cu buzele-mi uscate...

Vreau garduri infinite de flori in jurul inimii
Sa-ti caut inima si-n labirinturile Cu lalele mute
Unde eternele priviri imi inclesteaza inima

Broderia din a ta inima adanca revarsa soarele
Unde amintirile de-un sepia boem boteaza cerul
Cand fluturii Picteaza in argint retina noptii

Prea discret mocneste-n tine Dorul nemarturisit
Cand ratacesc cu florile nenascute inca,si
Astept distanta dintre noi sa fie rasaritul ochilor inchisi.


Vorbeste-mi
Fara suflu,fara atingeri
fara sa frangi primavara din vederile cu noi....

Ochi inchisi

Ma foiesc ca o frunza uscata in bataia vantului
Pe fondul cerului galben ca lamaia
Amintirile cunosc o durere ascutita, usor palida

Ca un paianjen desenat pe plasa intinsa
Umbrele Mi se retrageau din intunericul rece
Precum o viziune intr-o catifea neagra

E un iad laptos unde ceata-mi stinge candelabre
Ceasurile toate bat deasupra unui cer murdar
Unde penumbra din suflet se lateste peste tot

Norii de abur se pierd intr-un amestesc nedefinit
Unde ploua cu matanii si noptile se deseneaza-n rosu
Doar ochii mai pot capata culoarea aurului slefuit

Inchid ochii,candelabrele
Modelez spledoarea linistii...

In genunchi

Mocneau in mine,cald dar trist,ochii soarelui
Tacut,intre umerii norilor clipea ranind asfintitul
Meditam,dar nu puteam auzi,ratacind dupa tine
Decat ploi in tacere.

La rascruce de drumuri imi vindecam nostaligiile
Caci trist se rasucea in urma ta,pamantul
Nu puteam fugi dupa tine nici in genunchi
Cadeau neincetat atatea galaxii de stele

Doar luna impletea din gene evantaie
Sa pot diseara sa veghez deasupra noptii tale
Sa-ti pot cunoaste tacerile mangaiate de viorile plumburii
Intr-un rai poetic unde poemele se sugruma de dor

Ma uit cum primavara se ucide cu penele de inger
Si toti zorii vorbesc din pantecul florilor
E atat de greu sa lovesti inimile frante din zbor
Dar atat de suav sa invii fluturii cu zvacniri de inima

Curg atat de salbatic curcubeele
Caci pupila zilei te inghite maret
Si tot intunericul se dezgolete din toate madularele
Cand toate despartirile se sterg divin

Incatusate amintiri despre trecuturile tandre
Cand fluturii si noi traiam hoinari
Deasupra templului cu inimi sangerande de iubire
Unde cuvintele curgeau nerostite

Tacerea mea e in genunchi in raiul primaverii tale...

martie in fragmente

azi inima mi-a batut in palma de dor
am scotocit dupa doi ochi,limpezi precum ghioceii
si am remarcat atenta toate pasiunile innaripate
privind cum toate sarutarile roiesc deasupra noastra

era amiaza cu febra primaverii,
ceasurile fixau culori cu fiecare floare ce iesea din pantec
alergam pe drumurile presate-n inocente
si am putut sa fluier,caci sufletul simteam cum infloreste

m-a suprins o ploaie cruda de martie
si-am onorat noi zambete cu gust de cirese verzi
cand tot cerul tandru se pansa in curcubeul de matase
inima cunostea emoti unice

e primavara,si-mi asterne ghiocei cei plapanzi
la colt de inima salbatica
unde plange invelita in misterul trandafirului de mai
eterna primvara,colt de rai al sufletului tau...

O singura lacrima

Stiam ca eternitatea nu o gust de doua ori....

Clipele miloase incep sa-si puna amprenta peste timp
Ma chinui sa fotografiez la infinit secundele dragostei
Traiesc in nopti micsorate,zari sugrumate in ochii tremuranzi
Nu cunosc neintelesuri dincolo de iubire
Si ma agat sa pastrez vartejul pasiunii intr-un tango putin salbatic
Cat de mult as vrea sa simt substanta timpului
Imi sta scurs atat de subred in clipe supreme conturate dincolo de mintea mea
Incat,calm si incet,recit mangaiere sufletului,amintiri egale cu viata
Pot doar atat,sa ma sui deasupra celor mai dulci batai de inima
Sa-ti pot cunoaste anotimpul destinului tau
Imi stau atat de aproape florile plouate inspirate din cantece
Doar ele imi mai pot impododi mereu singurAtatea

E vremea sa nu se stinga veacul de amintiri
Unde bijuterile pierdute se inchid in cripta fericirii trecute
Simt cum mi -a lasat noaptea mirosul irisilor calcati de al soarelui calcai
Suspina trist acoperita doar de fluturii de noapte
Adorm,caci la revarsarea zorilor
Vor scrie florile de lotus legende noi ce ma ingenunchiaza iar
Si voi sti cum iubirea se sparge din noi in tacere.
Azi inima mea pastreaza pentru tine un singur poem,
O singura lacrima......

Sentiment

Inima albastra,marea

Ingenunchez pe muchia soarelui deasupra gustului fraged ce framanta zorii zilei
La umbra palmelor se chinuie talpile sa-ti gaseasca privirile
O insangerata liniste etaleaza melci plansi ce-mi tin de urat
Nu pot descanta marea sa-mi nasca tremurul strigatului de copil
Cand zilele fragile poarta peste umeri numai ploi
Si timpul soarbe toate radacinile dragostei
Ma agat nevazuta de un rasarit de luna
Chiar si cand felinarele stau stinse de posghita vuietelor marii
Impaturesc cele doua destine,le leg cu fildes
Caci ma roaga soptit cufarul de amintiri
Sa miros toti trandafirii presati in cartile albastre
Nimic nu ma misca,decat plansul catargelor frante ignorand drumul tau
Pana si marea respira greu,iar tarmurile nu au margini de povesti
Nu pot acopi nici macar ceata din privirile triste
Unde pescarusii insufletesc curcubeul intr-o singura culoare de albastru
Culeg dintre stanci intamplari si le asez in pantecele calutilor de mare
Imbratisari cu voci de pasari si rasuflari de stanci
Vor cauta ochii inchisi in castele de nisip......
Sti ca marea imi cunoaste cel mai bine echilibrul sufletului?
Hai sa ne contompim in fericirea simpla
Iar trandafirii cei uscati sa se rasfranga peste noi in valurile albe
Si vom sti atat:
eterni vom fi doar noi,topind perlele marii
Plutind deasupra noastra siraguri de scoici
Iar noaptile sa ploua cu stele de mare
Si toti coralii sa doarma peste orizonturi
Ascultand vioara albastra!

Ieri,lebedele au plans

Priveam tandra spre insingurata mare
Panglici de lebede fluturau la orizont
Ochii se frangeau spre soare,dragostea ramase alba
Alunecam cu sufletul deschis spre amiaza cu miros de mosc
Cu pumnii stransi,pierdeam orele printre degete
Am inceput sa infasor secundele in nisip
Caci suport cu greu o briza sarata printre ochii umezi
As vrea sa traversez marea dincolo de gheata deasupra curcubeelor
Iar la fiecare pauza sa-ti desenez inimi pe cer din pene albe
As vrea,dar nu pot sa adun ecoul marii planse
Sa pot reda noptile albe ce ard fara sfarsit
Te caut astazi pe chipul lebedelor,intre inimile inghetate
Unde toate distantele nu pot scrie decat legende
Cu mainile albe si ochii plini de rataciri dantelate
Astept sa-ti simt cum palpaie inima sub pleoape geruite
Ma gandesc cum sa tai decupaje de cer sa-ti pot impaturii fragilitatea
Sa-ti simt privirea din zborul lebedei pe apa
Unde marea nu cunoaste poduri de gheata pentru dragoste
Si lebdele toate stiu un singur drum
......
Amprente peste inima,lebede imbratisate
Dincole de pene albe
Lacrimi!

Memorii

Mai ieri furam din curcubeu culori
Pastrand rosul din macii inghetati
Doar pentru ati putea schita apusul inimii secret
Culegeam fragmente de iarba galbuie
Sa-ti pot darui rasarituri fara somn
Priveam mereu spre trandafirii rosi de fluturi
Caci fosnetul lor imblanzeau sarutarile absente
Am cedat de atatea ori cuvinte purpurii deasupra unui cer atat de crud
Si am putut simti pe buze marginea orizontului
.......
Aseara am oprit ceasornicele toate
Doar pentru a stanta zambete naive la orele cu sot
Si-am poposit deasupra felinarelor Ce plang in taina dupa amor
Si am atins cerul,am cules in palme stele
Si-am reuzit sa fac pact cu sinceritatea in miile de ciorne
Sa impachetam in fericire povestile cu noi
Si-n caruselul dragostei sa inspiram racoarea iernii
......
Candva impleteam din iedera,poeme iernii....

Te rog,

Ai clipit din gene si vahduhul tot e nins cu fluturi
In palme tin stele ce dorm,
deasupra pe cer razbat fulgii din lacrimi
Pe obraji doar amintiri eterne
Langa soare, brazde de dor
Te rog,
Culege-ma din neaua noptilor tarzii
Ranita iarna cu sageti de luna sangerie
Dirijeaza vioara ce-mi tine inima ascunsa
Sa pot asculta simfoniile marilor inghetate
Te rog,
Deseneaza-mi ierni albastre din muguri de roua
Sa pot culege ploi de fericire iarna, pentru tine
Cand cerul tot fosneste-n zbor cu porumbeii inghetati
Si felinarele miros a coji de portocala

Ramane doar atat
Eu,tu,curcubeul colorat si ingerii de sticla....

Azi

Azi fericirea este insuportabil de frageda
Traiesc un dor siropos cu venele-mi pline de nea
Vreau sa alerg prin campurile sculptate-n ghiocei
Pentru ca,pulsul tau este tot ceea ce vreau sa aud

Azi,au curs ireparabil norii curcubeului de iarna
Nici umbra copacilor dezbracati n-au plans asfintitul
Am alergat sa prind fluturii din roua inghetata
Sa-mi poata topi pe chipul ghetii,naive lacrimi

Azi respiratia nu are sens
Pot trai si fara ea......

Raiul alb

Ninge cu fluturi de zapada
Si toate viorile se dirijeaza cu fulgi de ingeri
Mi Se cuibaresc in inima toti ghioceii
Si am impresia ca ma strange iarna
E doar raiul inimii inclestat de dor
Plin de curcubeele de slicla argintie
Si mii de ganduri atarnate in stelute sclipitoare
E doar inima,plina de maci inghetati
Zambete geruite lipite de geam
Si randuri scrise pe geamul plans de dor
Incep sa pansez usor rani la rece
Doar iarna ma face sa respir profund si sincer
Cand sufletul tot e nins de miracolul iernii
sub zambete de gheata imbratisez poemele cu tine
Si privesc turturii desenand inimi, dezghetandu-se
E raiul dragostei in alb
si ninge cu ghiocei....

Fara sfarsit

Am desfacut iarna in vise
Am atarnat atatea balade in viori de hartie
M-am cuibarit in vise cu stele
Si asa am inceput sa zbor
De dor

Chitarile au plans ploile de stele
Vazduhul tot a alintat porumbeii toti
Doar curcubeele mai pot fredona o iarna in culori
Si asa am inceput sa cant
Numai in gand

................

....Neterminat

Iti ofer tie ochii mei sa vezi cum te iubeste iarna,
Sa-mi fi definita eternei fericiri
Iar lipsa ta sa imi umbreasca zambetul cu fulgi de nea

Nu te teme ca am sa te ascund in suflet precum cerul,ingerii
Iti voi imbratisa rasariturile toate deasupra ochilor plapanzi
Si va ninge neincetat cu zambete de gheata...

Te astept...