marți, 9 februarie 2010

praf

e rosu si
rece......
te pot rani cel mai tare
cu tristetea mea
e o arma mortala cu doua taisuri
te ucide pe tine
si ma ucide prin tine si pe mine.
praful de pe talpile tale
au ramas pe podea.
ma pierd neputincioasa in aroma parfumului
ce imi incalzeste chipul
cand sufletul mi se odihneste pe fata de perna
somnul nu imi mai ajunge
inima iti canta dorul
cateodata dragostea e cam complicata
imparte si soarele si luna pe jumatate..
ninge din nou
perdelele de asteptari lasa sufletul plutind
privesc insistent
astept ceva ce simt
ca nu o sa vina prea curand...
e mult alb
alb
alb
..........
cateodata mi-e ger in suflet
ca nu stiu ce sa fac.....
continui sa caut...
alb
alb

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu