vineri, 8 ianuarie 2010

Octavian Paler - Paradoxul vremurilor noastre
Paradoxul vremurilor noastre în istorie este ca avem cladiri
mai mari, dar suflete mai mici; autostrazi mai largi,dar minti
mai înguste.Cheltuim mai mult, dar avem mai putin;cumparam
mai mult, dar ne bucuram mai putin.Avem case mai mari, dar
familii mai mici.Avem mai multe accesorii,dar mai putin timp;
avem mai multe functii, dar mai putina minte, mai multe
cunostinte,dar mai putina judecata; mai multi experti si totusi
mai multe probleme, mai multa medicina, dar mai putina
sanatate.Bem prea mult, fumam prea mult, cheltuim prea
nesabuit,râdem prea putin,conducem prea repede,ne enervam
prea tare,ne culcam prea târziu,ne sculam prea obositi, citim
prea putin,ne uitam prea mult lamtelevizor si ne rugam prea
rar.Ne-am multiplicat averile,dar ne-am redus valorile.Vorbim
prea mult,iubim prea rar si urâm prea des.Am învatat cum sa
ne câstigam existenta,dar nu cum sa ne facem o viata.Am
adaugat ani vietii si nu viata anilor. Am ajuns pâna la luna si
înapoi dar avem probleme când trebuie sa traversam strada
sa facem cunostinta cu un vecin.Am cucerit spatiul cosmic,
dar nu si pe cel interior. Am facut lucruri mai mari,dar nu mai
bune.Am curatat aerul,dar am poluat solul.Am cucerit atomul,
dar nu si prejudecatile noastre.Scriem mai mult, dar învatam
mai putin.Planuim mai multe, dar realizam mai putine. Am
învatat sa ne grabim, dar nu si sa asteptam. Acestea sunt
vremurile fast-food-urilor si digestiei ncete; oamenilor mari si
caracterelor meschine; profiturilor rapide sirelatiilor superficiale.
Acestea sunt vremurile în care avem doua venituri, dar mai
multe divorturi, case mai frumoase,dar camine destramate.
Acestea sunt vremurile în care avem excursii rapide, scutece
de unica folosinta,moralitate de doi bani,aventuri de-o noapte,
corpuri supraponderale si pastile care îti induc orice stare de la
bucurie la liniste si la moarte. Sunt niste vremuri în care sunt
prea multe vitrine, dar nimic în interior.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu