duminică, 19 august 2012

Demult...

Imi traspira tamplelele,se preling stele
Nu pot sustine timpul decat rasfoind memorii de gheisa
Se resimte un aer putred cu miros de mosc
Metalica noapte brodata in colturi
Ma apasa iubirile fara pereche rezemand copacii de argint
Cata singuratate ascunde miezul ochilor
Incerc sa numai frang amintirile deasupra fluturilor
Sa-ti rezem trandafirul inimii pe genunchiul pulsului meu
Fragilitatea respira constant
Vreau lacrimi,sa-mi fie poetice versuri de seara
Sa pot cultiva intunericul sub mantie de stele
Numai poate geme nici intunericul sub fragmente de luna
Fosneste timpul ruginiu
Deasupra soaptelor se vor usca aievea,versuri
Ce carari desculte vor cunoaste rasariturile
Vor fi atat de crude diminetile
Cu roua necoapta in doi ochi de migdala.......

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu