vals violet

peste umeri noaptea miroase a singuratate arsa
poarta o rokie diafana din papadie
incat etaleaza un dans de balerina fara muzica
pe acordurile splendite de voci in care lupii se dezlantuie
umbrele parca-s furate stau zidite in tacere
se destrama cerul desenand curcubee violete
alerg cu fluturii in inima intr-un extaz de fluturi purpurii
doar asa prelungesc visele intr-o descompunere lenta a frumusetii

despic noaptea si cu noblete strang chihlimbare
cerul devine orb iar ochii ratacesc intr-o lume usor vaga
ruinele devin invizibile in labirintul mov al noptii
siluetele trasparente se sparg in visele de sticla
totusi incercam sa invelim marginea cerului cu noi
luna capata incet forma singuratatii reci neintelese
calatoresc totusi tulburata de o pasiune cutremurator de blanda
ce ma arunca subtil in iluzii scufundate de cerneala violet
privesc in miezul noptii si ascult chitarile cum se sparg de strazi topind stele

cochetez in mijlocul nebuniei
unde tabloul noptii violet te picteaza din apa plina de ingeri
coplesitor plang cu un suspans poetic desavarsit de intens
numai asa pantecul noptii se imblanzeste fara tine
in cele mai tari esente de violet

o singura noapte e de ajuns......
sa respir violet prin toti porii...

Sentiment