luni, 14 februarie 2011

eternul je t'aime...


Parisul a imbratisat doua lebede...

fluturii au aripi de roua in diminetiile noastre
un rasarit descult ma face sa zburd
Montmartre si tu..
invat cu ochii inchisi sa otravesc chevalete cu simturi profunde
reusesc sa-ti pictez chipul cu gratia unei balerine
pasiunea traieste boem prin chipurile pictorilor
orele invata aici sa planga timpul pe bratele pensulei
impreuna am simtit cu adevarat cum tamplele Parisul traspira
nu curge,decat dragoste
am slefuit aleiile de la Versailles,si-am cusut buzunarele cu fericire
pasind in Lovre-ul timpului nostru
am reusit sa incui privirea ta in rasaritul de deasupra piramidei
azi privesc o singura data o Gioconda cum plange in labirintul inimii
sopteste cat de blanda iubirea....

fug cu fluturii in inima spre opera frantuzeasca
parisul ne tine in brate precum Sacre Couer imbratiseaza cerul
reusesc sa timbrez Arcul de Triumf cu chipul tau
doi porumbei boemi ne invata sarutul la inaltime
turnul developeaza amintirile noastre intr-un cuib de turturele
zilele se simt dulci ca o dulceata de nuci verzi
prindem contur si ni se topesc visele in bratele muzeului Picasso

ne scaldam in pantecul cartierului Latin
lumanarile plang suav pe umerii lui Notre Dame
Parisul se destrama in felii,cerul invata plansul iubirii cu lacrimi de casmir
respiram prin toti porii frumusete,eternitate
e o splendoare distrugatoare de inimi indragostite
doar aici si numai aici ceasornicul invata mersul inapoi

noptile ne-au fost martori nemuritori la povestile imposibile
am invatat pasii impreuna pe urme de talpi indragostite
am smuls rasatiruri si le-am etalat brose la rochii satinate
dragostea a plutit ca-ntrun elan de inger,s-a prins din zbor
o singura inima incape in mine,nimic nu ma mai poate anestezia
aici am simtit incaperi fara margini,goluri in miscare
am ratacit singuri si am atins eleganta regala de neregasit
am invata mersul in picioare pe Sena,doar impreuna
orasul nu are lumini,doar felinare de dragoste
ne-am aruncat intr-o calatorie topita de lucruri simple
amurgurile le-am gustat impreunand doua maini
peste umeri am simtit cum adie perdele de stele
trufe si cirese rosii zemoase mi-a inlocuit rujul de seara
zambetele ne-au stat cap de afis la spectacolul Moulin Rouge
si-ai reusit in noaptile de zahar sa-mi prinzi stele intr-un buchet de iasomie

intre doua inimi Parisul a ascultat vioara cantand serenade
aici amintirile cu noi miros a trandafiri de primavara
am dansat in ploaie ca doi fluturi pe-o margine de floare
in visul lui februarie amorul frantuzesc a dirijat orchestra inimii
am dansat balet sub ploi dulci de martipan frantuzesc
iar visele ni s-au topit intr-o descopunere lenta a frumusetii


doar aici norii nu se mai aprind,
soarele a invatat sa nu moara
de maine cerul va fi orb
numai pot vorbi,
atat de nuantate sunt trairile....

Sentiment

3 comentarii:

  1. n-am vazut inca Parisul,din fericire acum l-am simtit invaluindu-ma in romantismul indragostirii...multumesc, draga mea !

    RăspundețiȘtergere
  2. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  3. Simina ,draga mea,daca te ai simtit invaluita de romantismul indragostirii,poti spune ca ai gustat Parisul!te imbratisez!
    te mai astept!

    RăspundețiȘtergere