esenta de toamna

ma rascoleste o toamna plina de simplitate
ating toate mastile din frunze melancolice
caci ma nuanteaza zilele cu iz poetic
cand cerul tot adulmeca lumini din stele
e o tacere dulce de imbratisat

felinarele sunt pline de toamna si ele
mi se topeste singuratea dulce inlauntrul meu
urla padurile iubind ochii tristi si singuri
ploua cu emotii sangerande peste asfintituri
astazi raiul este insusi toamna din suflet

invat sa otravesc schevalete cu trupuri de vioara
cand toamna umbla mult prea desculta
fluturii sunt ruginii si ei in asfintituri de septembrie
miroase peste tot a trandafiri ciopliti in ceara
sufletul e in genunchi,toamna plange...



stau rezemata
...de toamna din tine!!

putin rece

incepe totul doar cu prima frunza

suflete goale,ochi intunecati,cuvinte cenusii..

toti teii nu se pot opri din plans in noptiile de plumb

retina-mi doarme toata sub rugina

amintirile cu noi sunt toate vechi si ravasite

si vad franturi de zile in clepsidre sparte

etrnitati de toamna prea absente peste timp

observ intre doua batai de inima,bucati de toamna

e doar distanta dintre tu si eu

ating clipe si reusesc sa topesc fosnete sub lacrimi

orizontul imi promite rasarituri vesnice

pentru ca azi uit culoarele unui soare palid

si-ncep sa-ti conturez mai bine forma inimii

am invatat ca pot inmuguri si toamna...

jumatate toamna

toamna azi nu are cuvinte..

ceasurile miros a curmala timpurie
veghez sub un cer necopt cum trandafirii invata sa moara
mi-ascultat toamna cum plange sub dureri de stele

luna-mi sta sub ciorne,ruginie,atarna ca o frunza
simt cum vremea bate-n bronzul despartirii
caci se cojesc si plang in disperare plopii toti

se rastoarna cerul,predomina tablouri goale
petale inutile,fluturii,curg peste curcubee ruginii
nu vreau sa respir decat din umbra frunzelor cazute


e atat de toamna incat sufletul
nu poate s-o incapa!!!