cate o frunza pentru fiecare amintire..ce ne topesc apusurile plumburii
numai toarna cerul peste noi lumina
e frig si lacrimile seaca incetisor
singuratatea,cat de strans mi-o ti in palma
toamna a suspinat azi,sti cat mi-e de dor?
si soarele e-n mantie de plumb,azi
ce strigate din colt de stea ma apasa
pana si trandafirii de la tine au impietrit
lacrimile de noiembrie m- inghit pamantul
si incep sa adie frunze fara suflet prin vazduh
chiar si luna incepe sa-si piarda culoarea-n noptile de pluta
ce destin.o lacrima dulce de toamna...
toamna promite sa numai geama dupa tine..
Sentiment
placuta lectura...intr-adevar, in curand toamna nu va mai geme...
RăspundețiȘtergerefoarte frumoasă poza.îmi place! :)
RăspundețiȘtergerefrumos şi ceea ce ai scris.
toamna asta a trecut neaşteptat de repede.cel puţin,pentru mine,care nu prea îndrăgesc anotimpul ăsta.dar toamna asta nu mi-a prea dat bătăi de cap,a plouat chiar foarte puţin.ceea ce e bine.
continuă să scrii şi să fotografiezi :)
multumesc Erys!
RăspundețiȘtergereLola ma bucur ca iti place,bine ai venit,unde toamna e mai frumoasa sa-ti fotografiaza inima in culori!
cu drag,sentiment!