sapa lung tacerea ochilor infasurati in giulgiul lunii,
si scutura cerul, stele in urma saruturilor singure
o ploaie de albastru sangeriu ma tulbura amar
cand simt chemari nostalgice cu iz de inima ranita
imi sta bataia inimii fixata-n tampla cerului
nu pot percepe decat puritatea noptii cum plange
dar azi simt timpul infinit si ratacesc spre maine
cu murmur de stele se vor impleti noptile-n poeme
chiar si dincolo de noapte iti inteleg iubirea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu