in umbre tandre ma rastogolesc cu ultimul parfum
ma trezesc scriind imagini rupte din tine
din apele lichile unde imi culc noptile goale
coloane de ingeri pierduti culeg flori cenusii
*************
se zbat stele cazatoare sub cupole de cerneala
incep tristetea s-o dezbrac in sens invers
pe marginea umbrei dulci deja arse
peisajului inimii tale se schimba rapid si tandru
*************
privesc cum dorul zambeste totusi pe-un fundal apus
as vrea sa numai stai ascuns in ochiul timpului
petale de lumina,dorul tau, sa imi danseze in inima
simt cum o sa-mi ploua in suflet cu primavara ta din vis
foarte frumoasa poezioara
RăspundețiȘtergereAdun din fiecare lacrima litere, una cate una... timpul imi arata ca speranta inca mai traieste... dorul meu o tine in viata.
RăspundețiȘtergereprimavara ta sa se asterne langa primavara lui si sa dea viata unui vis al unei nopti de vara...frumoase versuri
RăspundețiȘtergereprivesc cum dorul zambeste totusi pe-un fundal apus
RăspundețiȘtergereas vrea sa numai stai ascuns in ochiul timpului
prea tare!:X
Balaurita,ma bucur ca iti place...
RăspundețiȘtergerecoryta,dorul e flacara in care sperantele se nasc,nu mor..
ADRIAN,chiar pot spune ca primavara mea si primavara lui s-a astenut exact ca intr-un vis..
One in a million,ma bucur tare mult ca iti place..
pentru voi toti caldura in suflet si buchete de flori drept multumire pentru vizitele voastre..va mai astept.dragii mei!